proza
a înnebunit Maria, şi-a strâns zestrea în desagă şi a plecat
unde?
nimeni nu ştie, toţi spun că şi-ar fi ieşit din minţi
fără să vrea a devenit populară
nimeni nu vorbea despre ea până acum
nimeni nu întreba de ea, nimeni nu o observa
era un nimeni
ea, cea care îi ajuta pe toţi
aducea o căldare de apă, tăia lemne, se ducea la fân, strângea roada din grădină
făcea totul fără să i se spună un mulţumesc
sa saturat
spuneau unii
sa dus după un flăcău din satul vecin
şopteau alţii
se va întoarce
credeau toţi
era zveltă, ochi cafenii, păr negru, mâini bătute, buze roşii, picioare subţiri
cânta în corul bisericii, avea un glas nemaipomenit
se putea lua la întrecere cu o ciocârlie, poate o întrecea
de ce a plecat?
se întreba cel ce o plăcea dar care niciodată nu sa încumetat sa i-o spună
era săracă
a plecat Maria, fără să spună adio
fără să se destăinuie unei vecine, fără să lase o scrisoare
după ce au observat că nu mai e, cei care o ştiau au început să se întrebe
cine o să-mi aducă o căldare cu apa?
cine o să-mi grebleze ograda?
cine o să-mi facă cumpărături?
cine o să-mi vopsească gardul?
cine? cine? cine?
nimeni nu s-a întrebat
cu cine o să stea de vorbă?
a murit Maria, în inima fiecărui vecin chiar a doua zi
a părăsit Maria
totul
sa regăsit Maria, acolo, unde cineva putea să-i zică un bună ziua
fără să se aştepte la un răspuns
Loading ...
poezie
să nu îmi spui că nu-ai cuvinte
că nu mai poţi, că nu mai stai,
să nu mă minţi doar ştii cum luntrea
se umple şi dispare-n larg
să nu te duci fără de mila
pe care mi-ai purtat cândva,
nu am nevoie de privirea
ce permanent mă dojenea
să pleci încet, să simt plăcerea
de-a te privi… analiza,
să nu te-ntorci să-ţi văd iubirea
nu vreau să cred minciuna ta
să iei cu tine amintirea,
dacă mai vreai, ţi-o dau pe-a mea,
vreau să te şterg cum şterge guma
o literă din viaţa mea
când vei pleca uite pe masă,
ia bileţelul de pe ea,
citeşte fraza care-am scris-o
şi – întipăreşte – o – în mintea ta
Loading ...
poezie
…
sunt neam, istorie și grai
sunt limbă, voce și’ al meu plai
sunt tot și toți ce mă’ înconjoară
sunt tu, sunt el, sunt ea…
sunt a mea țară
sunt cântecul din a mea țară
sunt un picior înfipt în horă
sunt verde măr dintr’ o livadă
sunt noi, sunt voi… sunt a mea mamă
Loading ...
poezie
Sătulă de timpul frumos de afară
Lătrată de toţi vagabonzii din stradă
Cuprinsă de friguri, izbită de gânduri,
Bătută de soartă
Ascunsă de vântul turbat de afară
Răpusă de ghinduri uitate în stradă
Iubită de tot ce se vinde în piaţă,
Lăsată
Izbită de gânduri uitate-n cuţite
Flămândă de tot ce se vinde în sticle
Respinsă de vieţi alintate de soartă,
Ciudată
Încinsă în jocul vioi al plăcerii
Lovită de gândul ciudat al tăcerii
Privită de ochi îngâmfaţi pe alee,
Păstrată
Învinsă de praful din urma durerii
Minţită de curve frumoase cu gene
Mirată de viaţa din stânga plăcerii,
Visată
Furată de vise ascunse in filme
Zburlită de vremea udată de plânset
Încinsă de focul plăpând al iubirii
Trăiască mândria?! Trăiască beţia?!
Loading ...
(8 votes)